Usura

 

Canto LXV

With usura hath no man a house of good stone
each block cut smooth and well fitting
that delight might cover their face,

with usura

hath no man a painted paradise on his church wall
harpes et luthes
or where virgin receiveth message
and halo projects from incision,

with usura

seeth no man Gonzaga his heirs and his concubines
no picture is made to endure nor to live with
but it is made to sell and sell quickly

with usura, sin against nature,
is thy bread ever more of stale rags
is thy bread dry as paper,
with no mountain wheat, no strong flour

with usura the line grows thick

with usura is no clear demarcation
and no man can find site for his dwelling
Stone cutter is kept from his stone
weaver is kept from his loom

WITH USURA

wool comes not to market
sheep bringeth no gain with usura
Usura is a murrain, usura
blunteth the needle in the the maid’s hand
and stoppeth the spinner’s cunning. Pietro Lombardo
came not by usura
Duccio came not by usura
nor Pier della Francesca; Zuan Bellin’ not by usura
nor was "La Callunia" painted.
Came not by usura Angelico; came not Ambrogio Praedis,
No church of cut stone signed: Adamo me fecit.
Not by usura St. Trophime

Not by usura St. Hilaire,

Usura rusteth the chisel
It rusteth the craft and the craftsman
It gnaweth the thread in the loom
None learneth to weave gold in her pattern;
Azure hath a canker by usura; cramoisi is unbroidered
Emerald findeth no Memling

Usura slayeth the child in the womb
It stayeth the young man’s courting
It hath brought palsey to bed, lyeth
between the young bride and her bridegroom

     CONTRA NATURAM

They have brought whores for Eleusis
Corpses are set to banquet

at behest of usura.

Ezra Pound

l`homme barbeque

hai sa facem un business
sa ne creasca gratare in forma de aripi,
si picioarele sa ne fie de jeep-uri,
gurile sa ne fie cat garajele de autobuze,
benzina sa ne fie sangele,
pamantul sa ne uite,
focul sa ne mistuie,
si sa ardem de tot,
ca-ntr-o vesnica pomenire a viilor.

De ce merg copiii la şcoală?

 

am să muncesc sălbatec,
şi am să aduc de mâncare puilor.
când am să obosesc,
am să mă întind domol in linia puştii.

după aia tu ai să munceşti sălbatec,
si ai să aduci de mâncare puilor.
ai să oboseşti şi tu, 
iar  vânătorul te va doborî şi pe tine.

puii vor munci şi ei sălbatec,
aşa cum părinţii lor au făcut-o,
şi vor aduce de mâncare puilor lor.

Ne rugăm doar, sălbatec,
să nu le vedem niciodată vânătorul.
 

Copilărie

De-atâta sarvici mi-a murit muza-n autobuzul Nova.
Mă plimb bezmetic din deal in vale, din vale-n deal,
cu-n gâtlegau roş,
tras într-un castium de-aghiotant al războiului sacru.
In nemernicia mea, mai îndrăznesc să curm câte-o poezioară,
şi-i fac o izbă cu piciorul mirosind deja a putregai:
Ce dracu vrei să fac cu tine, măi fato, măi?
Că nici o varză nu pot fierbe cu tine.
Mă mai frăsui de doua trei ori, şi adorm iar cu capul pe scaunul din faţă.

O văz ca o nalucă, îi dulce, are buzele de copilandră neprihănită,
şi-o aud cum cântă necăjit, pădăindu-şi vocea mica în zumzet suav:
să nu mă  uiţi, ca ţi-oi aduce si io alinare într-o zi,
când n-ai mai putea trudi la bleahurile tale negre.
Să te mai uiţi din când în când la mine şi să mă mai saruţi aşa,
pe furiş, ca atunci cand erai june si ne fugarem cu torţile slobode,
lângă altarul, ultimului, veşnic început…

Zaraza

Frumos, pasional si fermecator cintec de dragoste… Pentru Femeie, in numele Iubirii. De o poezie incantatoare…

 

 

Cand apari senorita, in parc pe-nserat
Curg in juru-ti petale de crin.
Ai in ochi patimi dulci si luciri de pacat,
Si ai trupul de sarpe felin.

Gura ta e un poem de nebune dorinti,
Sanii tai un tezaur sublim.
Esti un demon din vis, care tulburi si minti,
Dar ai zambetul de heruvin.

Vreau sa-mi spui frumoasa Zaraza,
Cine te-a iubit ?
Cati au plans nebuni pentru tine,
Si cati au murit ?
Vreau sa-mi dai gura-ti dulce Zaraza,
Sa ma-mbete mereu.
De a ta sarutare Zaraza vreau sa mor si eu!

Cristian Vasile "Zaraza"