Să ne ascundem tăcuți sub zăpada murdară,
ascultând adormiți, picurând,
țurțurii inimii noastre.
M-am săturat de verile roșii,
lăsând dupa ele,
miresme de fum.
N-am sa mai vreau nici toamne.
Lasă-l să doarmă pe Rilke.
Om urla asmuțiți de nămeți.
Să șuiere vântul tiptil dând târcoale
igluului nostru sleit.
Facă-se voia reginei de gheață,
să cearna cu fulgii
de sânge-nchegat.
S-avem ca unica rază de soare
ultima borta de cui.
Mihai Sava