Eram calare pe-un blog grozovan,
Si avea fluturi si scafandri in par…
Un cercelus mic, de panza, bagat in buricul lumii de apoi,
Oamenii se plimbau, si se intalneau cu cei vii,
Si-si vorbeau.
Ca-i ascultam si-i adulmecam cum se pipaiau cu vorbele de taina :
Ca metafizica e banala, ca nu mai susura cosasul,
Nici ochii sa-i dezmierzi, cu pantec de iubita,
Mainile ti-s strans legate de lopata,
Miroase-a vid, si ne-a pierit si gustul.
Cand mortii ne stau in fatza si ne urla :
Ati trecut !
Doar ingerii mai canta…
In adevar, doar ingerii din noi mai cinta, stins sau, cine stie, atita cit sa nu murim!