"Beau Dommage", o trupa extrem de populara in anii 60-70 in Quebec. Tocmai au scos un album de rememorare… 35 de ani. Pentru cei carora le pun, poate, curiozitatea la incercare:
http://en.wikipedia.org/wiki/Beau_Dommage
Iata doua dintre piesele lor cele mai populare. Prima, "La complainte du phoque en Alaska", a doua, "Harmonie du soir à Chateauguay". Ambele interpretate in concert de ziua nationala a provinciei. Asta ca sa luati pulsul nationalismului quebécois, desi piesele se vor a fi doar melodii de dragoste, mesajul politic mi se pare evident in “Complainte du phoque en Alaska”. Dar nu de asta am pus versurile (cu unele mici "traduceri" intre parenteze, ici-colo), ci pentru ca nu am putut rezista, e prea induiosator daca ramii doar in poveste si uiti de extrapolarile politice.
Enjoy!
"La complainte du phoque en Alaska", Beau Dommage
Crémoé, crémoé pas (Crois-moi, crois-moi pas)quéqu’part (quelque part) en Alaska
Y’a (Il y a) un phoque qui s’ennuie en maudit (qui souffre énormement)
Sa blonde (Sa petite amie) est partie gagner sa vie
Dans un cirque aux États-Unis
2
Le phoque est tout seul, y (il) r’garde le soleil
Qui descend doucement sur le glacier
Y pense aux États en pleurant tout bas
C’est comme ça que ta blonde t’a lâché (que ta pette amie t’as quitté)
R
Ça n’vaut pas la peine de laisser ceux qu’on aime
Pour aller faire tourner des ballons sur son nez
Ça fait rire les
Enfants ça dure jamais longtemps,
Ça fait plus rire personne quand les enfants sont grands.
3
Quand le phoque s’ennuie, y’ r’garde son poil qui brille
Comme les rues de New-York après la pluie
Y rêve à Chicago, à Marilyn Monroe
Y voudrait voir sa blonde faire un show
4
C’est rien qu’une histoire j’peux pas m’en faire accroire
Mais des fois j’ai l’impression qu’ c’est moé
Qu’est assis sur la glace les deux mains dans la face,
Mon amour est parti pis j’ m’ennuie.
"Harmonie du soir à Chateauguay", Beau Dommage
super! (mai ales a doua piesa!). ce sa fac, imi plac “floricelele” country.
sint induiosatori de nostalgici, nu-i asa?
cred ca de aia imi plac…
Salutare! Hei! Ce mai facetzi voi ? Cum e inceputul lui aprilie pe la voi ? Macar un tzir de dezghetz ? Nu stiu cu cit e mai la nord Montrealul…
Salutare Dumi si multam de intrebare! Nu stiu cu cit e mai la nord…parca nu cu mult. E linga ocean, asta e problema, ca e tot timpul umezeala si vint. Dar ca sa-ti raspund la intrebare, ei da, minune, de vreo trei saptamini nu mai avem zapada, mi-au inflorit citiva ghiocei si citeva brinduse in fata casei, si si-au aratat coltul si frunzele lalelelor. Insa de trei zile au inceput ploile. Marunte si reci. Ploi pe care le aveam de obicei in mai. Da, anul asta in Montréal primavara a venit cu o luna mai devreme. Pina la proba contrarie (o ninsoare scurta de aprilie) sintem optimisti. Cu toate astea, noi nu ne-am trezit cu totul din hibernare, dupa cum se poate vedea, intre altele, din lipsa activitatii de pe blog. Insa continuam sa citim, asta da. Cu religiozitate.
Cu mult drag,
Servus! Ma bucur ca suntetzi bine si ca avetzi daruri florale in preajma casei, ca in Bucovina, la noi ghioceii si brindusele se ascund prin paduri… Eram ingrijorat…
Va imbratzisez!
Da, si eu eram tot asa…
N-am mai citit o poezie din Mihaiu…de nus cand…
Mi s-ar parea ca deslusesc, prin crenge,