Tu ești cea mai frumoasă poezie a mea.

Mai pune-mi s-ascult Mahler
fă-ma visul iubirilor tale,
sa rupă flautul suflet din noi.
Mai fă-te o data cu rouă si cozi de fetiță
si cântă-mi, si spune-mi si deapănă-mi iar
povestea bunicii,
cum te-ascundea-n truditele gânduri.

Uită-te, alintă-ma, ninirește-mă
Si ascunde-mă morții,
să fim una cu plânsetul ploii.
Focul ne gâdile galeș
și-ntinde-mi aripile,
să zburăm sus,
să topim cu buzele noastre,
toți norii de gheață.

Mai pune-mi s-ascult Brahms
Fă-ma rugăciune de foc
și lasă-ma să fiu,
într-o seară de vară,
geamăt îngerului tau.

Trece-mi mâna ta prin visele mele,
Alintă-mă, ninireste-mă, uită-mă
Tu cântec iubit, să nu mă cunoști,
Să ne-ntâlnim iar, doi straini,
Îmbătându-ne, povestindu-ne
În apusul ceramic…

Mai lasă-mă să fiu,
În verdele tău absolut
Singurul bocet uitat pe pământ.

Mihai Sava